Neil La Bute este unul dintre cei mai controversaţi dramaturgi, scenarişti şi regizori de teatru şi film din Statele Unite. După studii universitare la diferite universităţi din SUA, trece prin laboratorul de dramaturgie de la Sundance, dar şi prin şcoala de la Royal Court Theatre din Londra. Dintre piesele sale: In the company of Men – 1992 (devenită şi scenariu de film, peliculă cu care şi-a început cariera de scenarist şi regizor de film), Bash: Latter-Day Plays – 1999, The Shape of Things (2001), The Mercy Seat (despre atacurile din 11 septembrie de la World Trade Center), Fat pig – 2004, This Is How It Goes – 2005, Wreckts – 2005, In a Dark, Dark House – 2007, Reason to be pretty – 2008, etc.

 Pe LaBute nu-l interesează să fie pe placul publicului, să prezinte lucruri, caractere şi situaţii comode, de aceea foarte mulţi au considerat că afişează o onestitate voit crudă. În piese şi filme, deopotrivă, personajele sale au fost, de la început, oamenii obişnuiţi. Cei pe care îi poţi întâlni pe stradă, la serviciu, în magazin… Dar, fără menajamente, dramaturgul şi cineastul le-a dat la o parte măştile pentru a prezenta, în întreaga-i hidoşenie, toată panoplia de orori (meschinăria, brutalitatea, laşitatea, obsesiile, frustrarea, iresponsabilitate ş.a.)

“Mergând într-o zi cu automobilul, am avut revelaţia acestei  piese…   De pe bancheta  din  spate a unui Sedan, am realizat ce adâncă poate fi prăpastia dintre ocupanţii unei maşini de familie sau cât de mare poate fi claustrofobia în această maşină, tipică unei familii obişnuite.” (Neil LaBute)

Autostrada (Autobahn) a avut premiera în 2003 la MCC Theatre, New York.